Pe firme scrie „bere vie”, pe etichete — „nefiltrată” și „nepasteurizată”. Povestim ce se ascunde în spatele fiecărui cuvânt, ce legătură are Louis Pasteur cu berea, cum păstrează nemții și englezii berea cu drojdii vii și de ce berea proaspătă are un termen de valabilitate atât de scurt.
Pe firmele magazinelor de bere scrie adesea „bere vie”. Sună de parcă restul berii ar fi murit demult. De fapt, în spatele acestui cuvânt stau două lucruri diferite: filtrarea și pasteurizarea. Sunt confundate des, deși le-au inventat oameni diferiți, în secole diferite.
Pasteur, care a început cu vinul și berea
În anii 1860, chimistul francez Louis Pasteur încerca să afle de ce se strică vinul. A descoperit că de vină sunt microorganismele și a găsit un remediu simplu: băutura trebuie încălzită pentru scurt timp. În 1876 a publicat cartea „Studii despre bere”, în care a aplicat aceeași idee berii.
Metoda a primit numele lui: pasteurizare. Berea e încălzită la aproximativ 60–70 °C, tot ce e viu înăuntru se oprește, iar băutura stă luni întregi pe raft fără să se schimbe. Asta a făcut posibil marele comerț cu bere: o sticlă poate traversa jumătate de continent și ajunge la fel cum a plecat.
Comoditatea are un preț. După încălzire aroma devine puțin mai discretă, gustul puțin mai uniform. Majoritatea cumpărătorilor nu vor simți diferența. Berarii o simt.
Filtrarea: limpezimea ca alegere
Berea o fac drojdiile. Când fermentația se termină, ele rămân în băutură, împreună cu particule fine de malț și proteine. Berarul decide ce face cu ele.
Dacă berea trece printr-un filtru, devine limpede și strălucitoare. Așa arată majoritatea lagerelor de pe raft. Dacă nu e filtrată, rămâne tulbure, iar gustul iese mai plin și mai catifelat, uneori cu note de pâine, de fructe sau de condimente.
Tulbureala nu e un defect, ci un stil. Berea bavareză de grâu e tulbure de câteva secole și nimeni în Bavaria nu vede în asta o problemă. Nici sedimentul de pe fundul sticlei nu e ceva neobișnuit. La berea de grâu se obișnuiește să-l agiți ușor și să-l torni în pahar, la alte stiluri e lăsat de obicei în sticlă.

Patru combinații
Filtrarea și pasteurizarea nu depind una de alta, așa că pe raft se găsesc toate cele patru variante. Berea poate fi filtrată și pasteurizată: lagerul obișnuit din magazin. Poate fi filtrată, dar nepasteurizată: limpede, dar proaspătă și cu viață scurtă. Poate fi nefiltrată, dar pasteurizată, ca multe beri de grâu la sticlă. Și poate fi nefiltrată și nepasteurizată, adică tulbure și proaspătă. Pe aceasta o numesc cel mai des „bere vie”.
De unde vine „vie”
„Berea vie” nu are o definiție oficială. E un cuvânt al vânzătorilor, nu al tehnologilor. În anii '90 și 2000, în spațiul post-sovietic așa a început să fie numită berea la draft din magazinele mici, ca s-o deosebească de cea la sticlă. De atunci „vie” e numită când berea nepasteurizată, când cea nefiltrată, când pur și simplu orice bere la draft.
De aceea e mai sigur să vă uitați nu la firmă, ci la etichetă sau la fișa produsului. Acolo scrie esențialul: dacă berea e filtrată, dacă e pasteurizată și până la ce dată e bine s-o deschideți.
Cum se păstrează berea vie în Europa
În Germania există un stil aparte, Kellerbier, „berea de pivniță”. Nu e nici filtrată, nici pasteurizată, iar odinioară era turnată direct din butoaie în pivnițele Franconiei. Rudă apropiată cu ea, Zwickel și-a primit numele de la robinetul prin care berarul lua o probă din cuvă.
Englezii au mers și mai departe. În 1971, iubitorii de bere au fondat CAMRA, „Campania pentru Ale-ul Adevărat”. Ei s-au opus berii pasteurizate din keg și au susținut cask ale-ul: un ale care se maturează direct în butoi, cu drojdii vii. Campania există și azi și are aproape două sute de mii de membri. Probabil e singura mișcare civică din lume care apără drojdiile.
Cum se păstrează
Berea nepasteurizată se ține la rece, ideal la 2–8 °C, în picioare și departe de lumină. Termenul ei e de obicei de la câteva săptămâni până la două luni, data exactă e pe etichetă. Berea la draft în sticlă PET e bine s-o deschideți în una-două zile: nu e o bere de stoc.
Berea pasteurizată e mai puțin pretențioasă, dar și ei îi strică soarele și căldura. Lumina soarelui strică gustul berii mai repede decât orice critic.
În catalogul nostru
La fiecare produs din catalog scrie dacă berea e filtrată. Dacă vreți să comparați singuri, luați un lager limpede și o bere de grâu tulbure și puneți-le alături. Diferența se va vedea fără niciun articol, inclusiv acesta.

Vindem alcool doar persoanelor majore. La ridicare vă cerem actul de identitate.